,,Comportamentele de risc se intensifică vizibil pe fondul stresului cronic și al dezechilibrului emoțional”, Daliana Bogioagă, specialist în sănătate mintală

Interviu cu Daliana Bogioagă, specialist în sănătate mintală (adicții și traumă).

Tot mai mulți oameni adoptă comportamente care le pun sănătatea în pericol, precum somnul insuficient, alimentația dezechilibrată, sedentarismul, consumul crescut de zahăr, cofeină sau alcool și expunerea excesivă la ecrane, arată observațiile clinice ale Dalianei Bogioagă, specialist în lucrul cu adicții și traumă. Tendința este clar în creștere și este determinată de ritmul social accelerat, presiunea performanței și conectarea permanentă la tehnologie, care împing nevoile de bază – odihna, mișcarea, relaționarea autentică – pe plan secund. Mulți oameni ajung să nu își mai recunoască semnalele corporale timpurii, iar intervenția apare abia când simptomele devin severe.

Comportamentele cel mai des întâlnite în cabinet

În practica psihoterapeutică sunt frecvente utilizarea excesivă a ecranelor și a rețelelor sociale, uneori până la nivel de dependență, consumul crescut de zahăr, cofeină sau alcool ca formă de automedicație emoțională, fumatul și vaping-ul, consumul de marijuana și alte substanțe recreaționale de weekend, workaholismul și, mai nou, pariurile online sau cumpărăturile compulsive. Aceste comportamente funcționează adesea ca mecanisme de reglare emoțională dezadaptative și de amorțire a disconfortului psihoemoțional, fiind corelate cu impactul diverselor traume timpurii neadresate și stres cronic.

Cauze profunde: traumă, suprasolicitare și lipsa autoreglării

În spatele acestor comportamente se află, aproape invariabil, o combinație între vulnerabilități personale și contexte solicitante. Stresul profesional cronic, presiunea performanței și lipsa controlului asupra timpului, traumele din copilărie, neglijarea emoțională sau abuzul, tulburările de somn și ritmul circadian dezechilibrat, singurătatea și lipsa sprijinului emoțional real sunt factori majori. La acestea se adaugă modelele de atașament nesigure și influența culturală a unei societăți competitive, orientate spre „optimizare” permanentă, care rupe legătura cu propriul corp și ritmul intern. Pentru mulți oameni, comportamentele de risc sunt percepute inițial ca soluții de supraviețuire, care ajung însă să genereze suferință suplimentară.

Ce obiceiuri sunt justificate ca fiind „obișnuite”

Alcoolul este frecvent acceptat ca un comportament social normal – „un pahar seara” sau „doar în weekend”. Timpul petrecut pe jocuri digitale și social media este complet normalizat, mulți clienți afirmând că „toată lumea face asta” sau că este principala modalitate de relaxare. Produsele cu tutun încălzit sunt adesea percepute ca fiind „mai sănătoase” sau ca o soluție de tranziție, iar pariurile se normalizează în special în rândul tinerilor, ca formă de distracție de grup.

Diferențe clare între vârste și gen

La copii și adolescenți predomină dependența de ecrane, consumul experimental de substanțe și comportamentele alimentare dezadaptative, alimentate de nevoia de validare și presiunea grupului. La adulți sunt mai frecvente consumul de alcool și tutun, munca excesivă și multitaskingul, integrate în rutina zilnică și justificate ca responsabilitate sau ambiție. La vârstnici apar izolarea socială, sedentarismul, automedicația și uneori consumul de alcool, pe fondul pierderii rolurilor sociale și al singurătății. Femeile tind către comportamente internalizate – control alimentar, muncă excesivă, consum compensator de zahăr –, în timp ce bărbații recurg mai des la alcool, substanțe și jocuri de noroc. Aceste diferențe reflectă modul distinct în care fiecare categorie gestionează stresul și vulnerabilitatea.

Mituri care întrețin comportamentele de risc

Printre cele mai răspândite convingeri se numără ideile că alcoolul ajută la somn sau la reducerea stresului, că „nu e o problemă dacă toți fac la fel”, că vaping-ul este mult mai sigur decât țigările clasice sau că renunțarea este posibilă oricând, fără dificultăți. Aceste mituri normalizează dependențele și întârzie conștientizarea nevoii de schimbare.

Ce îi ajută pe clienți să schimbe comportamentul

Clienții care reușesc să reducă sau să renunțe la aceste comportamente beneficiază de un proces psihoterapeutic profund, adesea întins pe perioada unor ani, care facilitează conștientizarea motivației reale, sprijin social constant, dezvoltarea unor strategii sănătoase de reglare emoțională și integrarea unor pași mici și sustenabili în viața de zi cu zi. Instrumentele utile includ ghiduri scurte, materiale video, sesiuni de consiliere, grupuri de sprijin, testimoniale și aplicații digitale care monitorizează progresul și oferă strategii personalizate.

Rolul specialistului și limitele actuale

Specialistul în sănătate mintală are rolul de a sprijini conștientizarea comportamentelor de risc, de a explica mecanismele care le mențin și de a ghida dezvoltarea unor strategii funcționale de autoreglare  și/sau coreglare emoțională. Totuși, limitele sunt impuse de lipsa timpului, presiunea socială, stigmatul asociat adicțiilor și sănătății mintale, precum și accesul redus la resurse multidisciplinare. Schimbarea necesită timp și motivație internă, iar rolul profesionistului este de a oferi cadrul și sprijinul necesar, nu de a forța procesul.

Mesaj pentru public: pași mici, cu blândețe

„Chiar și comportamentele care par obișnuite pot afecta sănătatea pe termen lung. Observați-le, fiți blânzi cu voi și faceți pași mici spre schimbare.” În plus, specialista subliniază importanța abordării sistemice a acestor probleme, prin educație pentru sănătate, prevenție, intervenție timpurie și înțelegerea emoțiilor și traumelor din spatele comportamentelor, nu doar prin reguli și restricții. Pentru cei care vor să exploreze aceste teme într-un ritm sigur și blând, pot găsi mai multe informații și pe site-ul www.dalianabogioaga.com.