Crește alarmant numărul pacienților care adoptă comportamente de risc pentru a face față stresului și oboselii. Interviu cu Alexandra Marin, medic de familie

Interviu cu Alexandra Marin, medic de familie.

Tot mai mulți pacienți, în special tineri și adulți tineri, recurg la fumat, vapat, droguri ușoare, energizante sau automedicație cu anxiolitice și antidepresive pentru a gestiona presiunea profesională, stresul emoțional și lipsa somnului, avertizează medicul de familie Alexandra Marin. Fenomenul este observat în ultimii ani, în cabinet, și este alimentat de mediul digital intens, accesul facil la substanțe și normalizarea unor obiceiuri nocive. Specialistul subliniază că aceste soluții „rapide” maschează, de fapt, nevoi reale de sprijin, odihnă și echilibru.

Cele mai frecvente comportamente de risc

În practica medicală sunt întâlnite constant: fumatul clasic și vapatul, consumul de canabis și, uneori, de stimulante recreaționale, alcoolul folosit „pentru relaxare”, automedicația cu antidepresive, anxiolitice și somnifere, consumul excesiv de cafea și băuturi energizante, precum și dependența digitală – social media, gaming și pariuri online. Mulți pacienți justifică aceste obiceiuri ca fiind „normale” sau inofensive: „nu e așa periculos”, „doar în weekend”, „mă ajută să mă concentrez” sau „iau doar o pastilă”.

Cauzele: stres cronic, lipsa sprijinului și presiunea socială

Printre factorii principali se regăsesc stresul și oboseala persistentă, anxietatea și tulburările de somn netratate, lipsa sprijinului emoțional, presiunea socială și influența mediului digital, dar și accesul ușor la substanțe psihoactive și medicamente. Aceste condiții favorizează adoptarea unor soluții rapide, care pot deveni, în timp, dependențe sau surse de probleme de sănătate.

Diferențe clare pe vârstă și gen

Comportamentele de risc variază în funcție de categorie. Tinerii între 16 și 25 de ani sunt mai expuși la vapat, fumat, droguri ușoare, energizante și dependență digitală. Adulții tineri, între 26 și 30 de ani, se confruntă frecvent cu stres profesional, burnout și automedicație psihotropă. La grupa 31–50 de ani predomină alcoolul, fumatul și sedentarismul, iar la vârstnici apar mai des automedicația și izolarea socială. Bărbații sunt mai vulnerabili la alcool, fumat și jocuri de noroc, în timp ce femeile se confruntă mai frecvent cu anxietate, epuizare și automedicație.

Mituri care întrețin riscul

Printre cele mai răspândite convingeri se numără ideea că „vapatul nu e periculos”, „canabisul e natural”, „energizantele sunt doar cofeină”, „antidepresivele pot fi luate fără risc”, „alcoolul ajută la somn” sau „te poți opri oricând”. Aceste mituri reduc percepția pericolului și întârzie solicitarea ajutorului specializat.

Ce îi ajută pe cei care reușesc să renunțe

Experiența din cabinet arată că pacienții care au reușit să schimbe aceste comportamente au avut o motivație personală autentică, suport emoțional constant, acces la consiliere psihologică și terapie cognitiv-comportamentală, dar și exemple pozitive și sprijin comunitar. Instrumente utile sunt ghidurile clare, materialele video explicative, grupurile de sprijin, consilierea scurtă în cabinet și campaniile care explică riscurile combinării vapatului, drogurilor și automedicației.

Rolul medicului și limitele sistemului

Specialistul are un rol esențial în identificarea precoce a comportamentelor de risc și în orientarea pacienților către serviciile potrivite. Totuși, timpul limitat al consultațiilor, lipsa campaniilor educaționale și reticența unor pacienți reduc eficiența intervenției. De aceea, este necesară o colaborare mai strânsă între medicină, psihologie și educație publică, cu priorități clare: prevenirea automedicației cu antidepresive și combaterea normalizării vapatului și a consumului de droguri.

Mesajul pentru public

„Ceea ce pare o soluție rapidă – o țigară, un vape, o pastilă sau o doză de energizant – devine adesea un semnal că ai nevoie de altceva: odihnă, sprijin, echilibru. Ai dreptul să ceri ajutor, nu e un semn de slăbiciune, ci de maturitate.”