Dr. Cristina Mirică: „Mâncarea a devenit un refugiu emoțional”. Creștere alarmantă a obiceiurilor alimentare riscante și a consumului de alcool

Interviu cu Dr. Cristina Mirică, medic nutriționist.

Stresul cronic, lipsa somnului și presiunea socială determină tot mai mulți români să adopte comportamente de risc, utilizând mâncarea și alcoolul ca mecanisme de consolare. Dr. Cristina Mirică, medic nutriționist, avertizează că, deși interesul pentru prevenție este în creștere, acesta nu reușește să compenseze expansiunea stilului de viață nesănătos alimentat de factori socio-economici și tehnologici.

Principalele riscuri identificate în cabinet

Conform observațiilor clinice recente, cele mai frecvente comportamente care pun în pericol sănătatea pacienților sunt consumul de alcool, băuturile energizante, sedentarismul și dietele extrem de restrictive. Mulți pacienți folosesc alimentele, în special carbohidrații rapizi și dulciurile, ca formă de control sau refugiu în fața anxietății și a epuizării.

Radiografia riscului pe generații

Problemele de comportament alimentar și stil de viață se manifestă diferit în funcție de vârstă și gen:

• Tinerii (18–30 ani): Predomină consumul de fast-food și energizante, cauzat de stresul academic și educația nutrițională precară.
• Adulții (30–50 ani): Sunt predispuși la mâncat emoțional și consum abuziv de cafea și alcool, pe fondul programului încărcat.
• Femeile: Apelează mai des la diete restrictive din preocupări estetice, dar și la mâncatul pe fond emoțional.
• Bărbații: Consumă alcool mai frecvent și manifestă o preocupare redusă pentru dietă, chiar și în prezența bolilor.
• Vârstnicii: Se confruntă cu alimentație dezechilibrată și deshidratare, adesea din cauza singurătății.

„Normalizarea” viciilor și capcana justificărilor

O barieră majoră în tratament este percepția pacienților că anumite obiceiuri nocive sunt „normale”.

• Alcoolul: Este justificat prin expresii precum „un pahar de vin pe seară e sănătos”, deși consumul zilnic afectează grav metabolismul și somnul.
• Mediul digital: Excesul de social media este privit ca relaxare, dar generează sedentarism și mâncat inconștient.
• Dependența de zahăr: Justificată prin convingerea că „fără dulce nu funcționează creierul”.

Provocările medicului și soluții de viitor

Dr. Mirică subliniază că pacienții caută adesea „rezultate imediate” fără a schimba obiceiurile de bază și manifestă reacții defensive când le sunt prezentate riscurile. Limitele actuale ale sistemului includ timpul scurt de consultație și dificultatea de a modifica comportamente adânc înrădăcinate social.

Pentru o schimbare reală, medicul recomandă o abordare holistică:

1. Consiliere personalizată și grupuri de sprijin lunare.
2. Monitorizare digitală printr-o aplicație care să ofere feedback constant și obiective realiste.
3. Educație și suport emoțional pentru a înlocui mâncatul compulsiv cu tehnici de relaxare (plimbări, respirație, igiena somnului).

„Prevenția trebuie să înceapă astăzi. Modificările constante, chiar și mici, reduc riscul de boli pe termen lung și îți protejează calitatea vieții”.