Interviu cu Alexandra Marin, medic de familie: ,,Sedentarismul, alimentația precară și dependențele „invizibile” domină riscurile de sănătate din cabinetul medicului de familie”

Interviu cu Alexandra Marin, medic de familie.

Sedentarismul, alimentația deficitară, abuzul de ecrane, consumul „mascat” de alcool, fumatul, vapatul și accesul facil la jocuri de noroc se numără printre cei mai frecvenți factori de risc comportamentali observați în practica medicală de zi cu zi. Aceste comportamente sunt tot mai răspândite în rândul pacienților de toate vârstele și sunt strâns legate de stilul de viață modern, marcat de lipsa timpului și de dependența de tehnologie, potrivit observațiilor Alexandrei Marin, medic primar de medicină de familie.

Sedentarismul și alimentația deficitară, un duo cu impact major

Sedentarismul și alimentația precară merg adesea mână în mână. Programul încărcat și lipsa timpului pentru pregătirea meselor determină pacienții să adopte un stil de viață lipsit de mișcare și bazat pe alegeri alimentare dezechilibrate. Mulți asociază mișcarea exclusiv cu sala de forță, invocând lipsa timpului, deși activitatea fizică poate fi integrată în viața de zi cu zi prin mers pe jos, folosirea scărilor sau plimbări în aer liber.

Ecranele, parte integrantă a rutinei zilnice

Utilizarea excesivă a ecranelor este un alt factor de risc major, atât în viața profesională, cât și în cea personală. De la muncă până la relaxare, timpul petrecut în fața calculatorului sau a telefonului este constant, afectând postura, vederea și calitatea somnului. Cititul știrilor pe telefon înainte de culcare este perceput ca o formă de relaxare, dar, în realitate, împiedică deconectarea mentală necesară unui somn odihnitor.

Consumul „normalizat” de alcool și tutun

Consumul de alcool apare frecvent sub forma socializării, fiind perceput ca ocazional și inofensiv. Abordarea medicală nu este una de interdicție, ci de conștientizare și consum responsabil. În schimb, tutunul, inclusiv sub formele de vapat sau tutun încălzit, promovate ca alternative „mai sănătoase”, este considerat un risc major pe termen lung și ar trebui exclus complet. Cele mai bune rezultate în renunțarea la fumat sunt observate la femeile care își doresc o sarcină.

Energizantele, automedicația și falsa senzație de control

Consumul de energizante este adesea minimizat, fiind echivalat cu consumul de cafea, deși efectele sunt diferite. La acestea se adaugă automedicația, inclusiv utilizarea antidepresivelor fără recomandare medicală sau a suplimentelor „naturale” luate fără prescripție, practici care pot avea consecințe serioase asupra sănătății.

Jocurile de noroc, o dependență greu de tratat

Jocurile de noroc și pariurile sportive online sunt extrem de accesibile și pot genera o dependență psihologică profundă, dificil de gestionat în absența unui tratament medicamentos specific. Intervenția se bazează pe siguranța pacientului și pe demontarea falsei senzații de câștig care întreține comportamentul adictiv.

Momentul conștientizării și schimbarea stilului de viață

Determinarea de a schimba dieta și obiceiurile apare frecvent în urma analizelor medicale de rutină. Atunci când pacienții, inclusiv tineri de 35–40 de ani, observă valori crescute ale colesterolului sau glicemiei, înțeleg că trebuie să aleagă între ajustarea stilului de viață și dependența de medicație pe termen lung. Cei care fac schimbarea constată rapid îmbunătățiri ale stării generale.

Rolul medicului și puterea exemplului familial

Deși mulți pacienți sunt conștienți de greșelile lor, schimbarea rămâne dificilă. Rolul medicului este de a informa și de a susține campanii de conștientizare, însă decizia finală aparține pacientului. Un factor esențial în prevenție este exemplul din familie: părinții care adoptă un stil de viață sănătos transmit aceste valori copiilor. Stabilitatea alimentară și emoțională din familie este un element-cheie în protejarea copiilor de influențele negative ale mediului.