Presiunea timpului și dezinformarea online alimentează comportamentele de risc: semnal din cabinetul medicului diabetolog

Interviu cu Dr. Gianina Vinereanu, medic diabetolog.

Ponderea pacienților care ajung la medic cu probleme generate de stilul de viață este în creștere, pe fondul presiunii constante a timpului, al stresului permanent și al senzației că nu mai există spațiu pentru îngrijirea personală. Această realitate se reflectă tot mai clar în practica medicală, unde alimentația dezordonată, sedentarismul și oboseala cronică se transformă într-un cerc vicios greu de întrerupt, potrivit dr. Gianina Vinereanu, medic diabetolog.

Stresul și epuizarea, cauze centrale ale dezechilibrului

Principalul factor din spatele acestor comportamente este stresul, asociat cu munca excesivă, lipsa somnului și presiunea constantă de a performa. Mulți pacienți ajung acasă epuizați, fără energie pentru mișcare, gătit sau activități de relaxare. La acest context se adaugă dezinformarea din mediul online, care îi determină pe oameni să urmeze recomandări greșite privind dieta sau suplimentele, fără bază medicală.

Alimentația haotică și consumul excesiv, comportamente frecvente

Cele mai des întâlnite comportamente de risc sunt alimentația dezechilibrată, cu mese sărite și excese alimentare seara, consumul ridicat de cafea, alcool și fumatul. În ultimul timp, a fost observată și o creștere a consumului de suplimente alimentare fără recomandare medicală, utilizate pentru obținerea rapidă a energiei sau ca urmare a informațiilor găsite pe internet.

Influența mediului digital asupra sănătății

Mediul digital joacă un rol semnificativ în amplificarea acestor comportamente. Timpul excesiv petrecut pe rețelele sociale și expunerea la informații medicale neverificate creează confuzie și încurajează auto-diagnosticarea sau adoptarea unor regimuri alimentare nepotrivite. Această dependență de informație aparent medicală devine un factor de risc în sine.

Autoliniștirea prin mâncare și ritualuri zilnice

Multe dintre aceste obiceiuri sunt utilizate ca forme de autoliniștire și reglare emoțională. Mâncatul excesiv, consumul de cafea sau navigarea pe rețelele sociale oferă un confort emoțional temporar, în spatele căruia se află adesea anxietatea, oboseala și nevoia de control.

Negarea riscurilor și momentul conștientizării

Atunci când sunt avertizați asupra riscurilor, pacienții recurg frecvent la justificări precum „toată lumea face așa” sau „mă relaxează”, manifestând o formă de negare. Conștientizarea apare, de regulă, abia odată cu apariția complicațiilor, precum glicemii crescute, oboseală cronică sau probleme cardiace.

Dificultăți în schimbare și nevoia de sprijin constant

Una dintre cele mai mari provocări în discuția despre schimbarea stilului de viață este dorința pacienților pentru soluții rapide, în lipsa timpului și a răbdării necesare pentru un proces gradual. De aceea, sunt necesare mesaje simple, aplicabile și consiliere repetată, nu doar explicații teoretice.

Mituri periculoase și confuzia dintre „natural” și „sigur”

Printre convingerile false frecvente se numără ideea că o glicemie „doar puțin crescută” nu reprezintă o problemă, că fructele pot fi consumate nelimitat sau că suplimentele naturale nu pot face rău. Această confuzie între natural și sigur crește riscul complicațiilor metabolice.

Ce face diferența în schimbare

Pacienții care reușesc să își modifice comportamentele sunt cei care au înțeles clar legătura dintre obiceiuri și starea de sănătate și care au experimentat direct efectele negative. Odată motivați, aceștia devin mai disciplinați și mai consecvenți.

Rolul medicului și mesajul final

Medicul are un rol central în prevenție, însă eficiența intervenției depinde de relația de încredere cu pacientul, de dialog și empatie. Mesajul public este unul clar: grija față de sine nu este un moft, ci o formă de respect față de propria viață, iar schimbarea poate începe cu pași mici, dar esențiali.