Semnale de alarmă în cabinetul medicului de familie: „Soluțiile rapide” pentru stres care ne periclitează sănătatea

Interviu cu Dr. Alexandra Marin, medic de familie.

Numărul pacienților care adoptă comportamente de risc pentru a face față stresului cotidian crește alarmant. Tot mai mulți tineri și adulți apelează la fumat, vapat, băuturi energizante sau, mai grav, la automedicație cu substanțe psihotrope pentru a gestiona presiunea profesională și epuizarea emoțională. Dr. Alexandra Marin explică mecanismele din spatele acestui fenomen și riscurile ascunse ale acestor obiceiuri „modernizate”.

Capcana „soluțiilor” imediate

În ultimii ani, mediul digital intens și accesul facil la diverse substanțe au normalizat obiceiuri care, în realitate, maschează nevoi profunde de odihnă și echilibru. „Ceea ce pacienții numesc relaxare este, de multe ori, o formă de suprimare a semnalelor pe care corpul le transmite atunci când este suprasolicitat”, explică specialistul.

Cele mai frecvente comportamente de risc observate în practica medicală includ:

• Vapatul și fumatul clasic: Adesea percepute ca instrumente de gestionare a stresului.
• Automedicația psihotropă: Utilizarea anxioliticelor, antidepresivelor sau somniferelor fără prescripție medicală.
• Consumul excesiv de stimulenți: Combinația de cafea în cantități mari și băuturi energizante pentru a compensa lipsa somnului.
• Dependența digitală: Utilizarea compulsivă a rețelelor sociale și a jocurilor de noroc online ca formă de evadare.

Radiografia riscului pe categorii de vârstă și gen

Comportamentele de risc nu sunt uniforme; ele variază semnificativ în funcție de etapa de viață:

• Tinerii (16–25 ani): Sunt cei mai expuși la vapat, energizante și consumul de substanțe psihoactive recreaționale, influențați puternic de grupul de prieteni și de mediul online.
• Adulții tineri (26–35 ani): Se confruntă frecvent cu stresul profesional și riscul de burnout, apelând adesea la automedicație pentru a rămâne productivi.
• Grupa 36–50 ani: Predomină consumul de alcool folosit ca metodă de decontractare și fumatul cronic, pe fondul sedentarismului.
• Vârstnicii: Sunt vulnerabili în fața izolării sociale și a utilizării necontrolate a medicamentelor pentru somn sau anxietate.

Statisticile observaționale arată că bărbații tind să opteze pentru comportamente de risc externe (alcool, jocuri de noroc), în timp ce femeile sunt mai predispuse la episoade de epuizare (burnout) și automedicație pentru gestionarea stărilor emoționale.

Demontarea miturilor: „Natural” nu înseamnă „sigur”

Unul dintre cele mai mari obstacole în calea prevenției este reprezentat de miturile care circulă în spațiul public:

1. „Vapatul este inofensiv”: În realitate, acesta expune plămânii la substanțe chimice a căror siguranță pe termen lung nu este dovedită.
2. „Energizantele sunt doar cofeină concentrată”: Amestecul de taurină, zahăr și stimulenți poate pune o presiune periculoasă asupra sistemului cardiovascular.
3. „Antidepresivele pot fi luate ‘după ureche’”: Aceste medicamente modifică biochimia creierului și pot fi periculoase fără supraveghere psihiatrică.
4. „Alcoolul ajută la somn”: Alcoolul fragmentează somnul, împiedicând odihna profundă și regenerarea creierului.

 

Calea către echilibru: ce funcționează cu adevărat

Schimbarea comportamentului necesită mai mult decât voință; este nevoie de un sistem de suport. Pacienții care reușesc să renunțe la aceste obiceiuri au, de regulă, câteva elemente comune:

• Motivație autentică: Înțelegerea impactului direct asupra propriei sănătăți.
• Consiliere profesională: Accesul la terapie cognitiv-comportamentală pentru a învăța noi mecanisme de adaptare la stres.
• Educație medicală: Materiale care explică clar riscurile combinării substanțelor (ex: alcool cu somnifere sau energizante cu vaping).

Rolul medicului și limitele sistemului

„Medicul de familie este prima linie de apărare, dar timpul limitat al consultației rămâne o barieră”, spune Dr. Marin. Este necesară o colaborare strânsă între medicină, psihologie și programele de educație publică pentru a combate normalizarea acestor riscuri.

Mesajul Dr. Alexandra Marin pentru pacienți:

O pastilă, un vape sau o doză de energizant pot părea soluții de moment, dar ele sunt, de fapt, semnale că organismul tău are nevoie de sprijin real, odihnă și echilibru. A cere ajutorul unui specialist nu este o slăbiciune, ci cea mai responsabilă decizie pentru viitorul tău”.