Stilul de viață nesănătos câștigă teren: tot mai mulți români folosesc mâncarea și alcoolul ca refugiu emoțional

Interviu cu Dr. Cristina Mirică, medic nutriționist.

Tot mai mulți pacienți ajung în cabinet cu probleme generate de obiceiuri alimentare și de stil de viață nesănătoase, care le pun sănătatea în pericol, iar numărul lor este în creștere, avertizează dr. Cristina Mirică, medic nutriționist. Potrivit acesteia, stresul cronic, lipsa somnului și presiunea cotidiană îi împing pe mulți să folosească mâncarea, alcoolul sau băuturile energizante ca mecanisme de autoliniștire, chiar dacă interesul pentru prevenție este, paradoxal, în creștere.

Medicul observă că, în practică, cele mai frecvente comportamente de risc sunt consumul de alcool și energizante, sedentarismul și dietele foarte restrictive, mai ales în rândul femeilor. Mulți pacienți ajung să mănânce nu din foame reală, ci pentru a compensa oboseala, anxietatea sau lipsa timpului personal. „Mâncarea devine adesea un substitut emoțional”, explică specialista, care spune că aceste obiceiuri sunt adânc legate de contextul psihologic și social al fiecăruia.

Diferențele apar clar și între grupele de vârstă. Tinerii între 18 și 30 de ani se confruntă frecvent cu mese neregulate, fast-food, consum de energizante și sedentarism, pe fondul stresului academic sau profesional și al educației nutriționale deficitare. Adulții între 30 și 50 de ani tind să mănânce emoțional și să consume excesiv cafea și alcool, invocând programul încărcat și presiunea de la serviciu sau din familie. În cazul vârstnicilor, problemele sunt legate mai ales de alimentația dezechilibrată, hidratarea insuficientă și neglijarea meselor, adesea din cauza singurătății sau a problemelor medicale asociate vârstei.

Și diferențele de gen sunt vizibile: femeile recurg mai des la diete restrictive și la mâncatul pe fond emoțional, în timp ce bărbații consumă alcool mai frecvent și acordă mai puțină atenție dietei, chiar și atunci când apar probleme de sănătate.

O dificultate majoră în corectarea acestor comportamente este faptul că multe dintre ele sunt percepute ca fiind „normale”. Consumul zilnic de alcool este adesea justificat prin ideea că „un pahar pe seară e sănătos”, iar timpul petrecut pe social media este văzut ca o formă de relaxare, deși favorizează sedentarismul, tulburările de somn și mâncatul inconștient. La fel, dependența de dulce este frecvent scuzată prin convingerea că „fără zahăr nu funcționează creierul”.

În momentul în care medicul atrage atenția asupra riscurilor, reacțiile pacienților sunt împărțite: unii devin mai deschiși și dispuși să schimbe ceva, alții neagă problema sau adoptă o atitudine defensivă. O altă piedică importantă este așteptarea unor soluții rapide, fără modificarea obiceiurilor de bază, precum și timpul limitat al consultațiilor.

Cu toate acestea, există și cazuri în care schimbarea este posibilă. Dr. Mirică spune că pacienții care au reușit să reducă sau să renunțe la obiceiurile nocive au observat nu doar îmbunătățiri ale siluetei, ci și un somn mai bun și rezultate mai bune la analize, uneori după doar câteva luni.

Pentru a sprijini acest proces, medicul consideră esențiale consilierea personalizată și grupurile de sprijin, dar și utilizarea unor instrumente de monitorizare care să ofere feedback constant și obiective realiste. Rolul medicului, subliniază ea, este de a conștientiza pacientul, de a-l ghida și de a-l susține în schimbarea treptată a stilului de viață, chiar dacă limitele actuale — precum timpul scurt de consultație și normalizarea socială a unor comportamente de risc — fac această misiune dificilă.

Mesajul rămâne unul simplu și direct: prevenția nu trebuie amânată. Schimbările mici, dar constante, pot reduce semnificativ riscul de boală și pot proteja pe termen lung calitatea vieții.