Interviu cu Elena Mardale, dietetician.
Tot mai mulți pacienți prezintă comportamente de risc care le afectează sănătatea, o tendință aflată în creștere, alimentată în special de stresul cronic și de munca de acasă. Aceste obiceiuri – de la fumat și utilizarea excesivă a ecranelor până la consumul compulsiv de alimente dulci sau sărate – sunt frecvent întâlnite în rândul adulților activi, potrivit observațiilor Elenei Mardale, dietetician, în cadrul unui studiu calitativ exploratoriu realizat pentru o campanie de educație în sănătate.
Jobul solicitant și oboseala cronică, context favorabil pentru riscuri comportamentale
În spatele acestor comportamente se află, cel mai adesea, un context profesional solicitant, oboseala cronică și dificultățile de concentrare, descrise frecvent de pacienți ca „brain fog”. Aceste stări favorizează apariția unor mecanisme de compensare rapidă, care oferă pe termen scurt senzația de funcționare normală, dar cresc riscurile pe termen lung.
Cele mai afectate sunt persoanele cu vârste între 30 și 45 de ani, categorie expusă presiunii jobului și nesiguranței profesionale, unde dezechilibrul dintre viața personală și cea profesională devine un factor declanșator major.
Comportamente normalizate și utilizate ca formă de autoliniștire
Fumatul, timpul excesiv petrecut în fața ecranelor și consumul compulsiv de alimente dulci sau sărate sunt comportamente frecvent întâlnite și adesea justificate de pacienți ca fiind „normale”. Tutunul, alcoolul și consumul automatizat de energizante sunt percepute ca mijloace de relaxare sau ca instrumente care „ajută să funcționeze” în rutina zilnică.
Aceste obiceiuri sunt folosite atât ca forme de autoliniștire, cât și ca mecanisme de reglare emoțională, devenind un refugiu care permite reluarea activităților cotidiene, fără a rezolva însă cauza reală a disconfortului.
Minimizarea riscurilor și mitul controlului
Atunci când li se atrage atenția asupra impactului negativ asupra sănătății, pacienții reacționează frecvent prin minimizare. Persistă convingeri false, precum ideea că pot opri oricând sau că nu este vorba despre o dependență reală, ceea ce îngreunează intervenția timpurie.
Una dintre dificultățile majore în discuția cu pacienții este recunoașterea problemei în absența unor soluții imediate, atât din partea pacienților, cât și a specialiștilor.
Ce funcționează în schimbare: abordare personalizată și prevenție
Există însă și exemple pozitive, în care pacienții au reușit să reducă sau să elimine comportamentele de risc prin programe nutriționale personalizate, activitate fizică și strategii de management al stresului, adaptate fiecărui profil individual.
Printre formele de sprijin considerate utile se numără ghidurile scurte, sesiunile de consiliere și, potențial, aplicațiile de monitorizare a comportamentelor riscante, care, dacă sunt bine formulate, pot deveni instrumente reale atât pentru pacienți, cât și pentru medici.
Rolul medicului și mesajul esențial pentru public
Rolul medicului este considerat esențial în prevenirea acestor comportamente, însă este limitat de lipsa accentului pus pe politicile de prevenție. Mesajul public transmis este unul simplu și aplicabil: moderație în toate și petrecerea timpului în aer liber cât mai mult, ca parte a unui stil de viață echilibrat.
IMPORTANT
Acest conținut are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical.
• Fiecare caz este unic, iar recomandările pot varia.
• Nu schimba tratamentul și nu te autodiagnostica pe baza postărilor de pe internet.
• Consultă întotdeauna un medic specialist pentru decizii privind sănătatea ta!